Hidrografia Asiei

Caracteristici generale: 

Hidrografia Asiei are o serie de particularităţi:

este reprezentată de una dintre cele mai bo- gate reţele de fluvii de pe Glob, unele uriașe, atât ca debit, cât și ca lungime: Chang Jiang (China), cel mai lung fluviu asiatic (peste 6 400 km, al treilea pe Glob, după Amazon și Nil) și, totodată, cel mai lung fluviu care curge în întregime pe teritoriul unei singure ţări; Huang He, Obi (peste 5 000 km), Lena, Amur, Irtîș, Mekong (peste 4 000 km) ș.a.

pentru că majoritatea izvorăsc din partea centrală, înaltă, a Asiei, se desfac în evantai, curgând în toate direcţiile, și vărsându-se în cele trei oceane limitrofe;

varietatea climatică deosebită imprimă carac- teristici diferite de scurgere, de la fluviile din sud, alimentate de ploile musonice, la regiunile deșertice, fără scurgere, din partea centrală, și până la cele siberiene, care îngheaţă iarna.

Fluvii și lacuri. Cele mai lungi fluvii ale Asiei – Huang He („Fluviul Galben” – fig. 1) și Chang Jiang („Fluviul cel lung”), al cărui curs inferior se mai numește și Yang Tze („Fluviul Albastru”) – izvorăsc din regiunea Tibetului și se îndreaptă către mările mărginașe ale Oceanului Pacific, traversând China de la vest la est și susţinând, încă din Antichitate, lunga și înfloritoarea civilizaţie chineză. Pe Chang Jiang s-a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, iar în estuarul de la gura de vărsare în Marea Chinei de Est s-a dezvoltat unul dintre cele mai mari orașe-porturi de pe Glob (Shanghai, peste 25 milioane locuitori).

Dinspre Munţii Himalaya, se îndreaptă spre sud, spre Oceanul Indian, alte „fluvii istorice”, și anume:

Indus (în bazinul căruia s-a format cultura hindusă), Gange („fluviul sfânt”al Indiei actuale) și Brahmaputra. Ultimele două formează la vărsarea în Golful Bengal – cel mai mare golf din lume, peste 2 milioane km2 – o deltă comună, care este, de asemenea, cea mai mare de pe Terra (peste 100 000 km2, aproape jumătate din suprafaţa României).

Fluviile siberiene – de la est la vest: Lena (deltă), Enisei și Obi (estuare) – curg spre nord și se varsă în Oceanul Arctic, temperaturile scăzute de iarnă determinând îngheţul acestora în cursul inferior, urmat de inundaţii primăvara.

În sud-vestul Asiei reprezentative sunt Tigru și Eufrat – (leagănul înfloritoarelor culturi antice mesopotamiene), care se varsă în Golful Persic, printr-un braţ comun, numit Shatt-al-Arab.

Asia este continentul recordurilor lacustre: cuprinde lacuri uriașe, adevărate „mări interioare”, numite ca atare (Marea Caspică – cel mai mare lac de pe Glob, Marea Moartă – cea mai mare salinitate, Marea Aral – care s-a restrâns considerabil în ultimii ani, lăsând în urmă un pustiu), dar și altele cu apă dulce, cum ar fi: Baikal (de origine tectonică, cel mai adânc din lume, –1 642 m, și totodată, unul dintre cele mai vechi de pe Glob), Balhaș și altele.Asia are o hidrografie bogată, variată cu mări, fluvii, lacuri, ghețari. O mare parte din suprafața continentului este endoreică (fără scurgere spre mările sau oceanele din jur, cum sunt zonele din C și SV Asiei).

Asia deține o serie de fluvii foarte mari care se evidențiază atât prin lungime, cât și prin debit:

• Chang Jiang (Yang Tze) cu peste 6.300 km; (fig.2)
• Huang He (5.400 km); (fig1)

După bazinul de scurgere se remarcă următoarele fluvii:

- spre Oc. Arctic, se scurg: Obi, Enisei, Lena;

- spre Oc. Pacific: Amur, Huang He, Yangtze, Mekong;

- spre Oc. Indian: Gange + Brahmaputra, Indus, Tigru și Eufrat;

- spre Lacul Aral: Amudaria și Sîrdaria.

Lacurile Asiei se deosebesc după origine:

• glaciare - în N continentului și pe munții înalți;
• tectonice: Marea Caspică (cel mai întins lac de pe planetă, 370.000 kmp), 

Lacul Baikal (cel mai adânc lac de pe Terra, 1620 m), Lacul Aral;

• lacuri vulcanice (arh. japonez, arh. indonezian);
• lacuri antropice (Rusia, China).